Rabdă! Să nu crezi că virtutea, în cazul unui creştin, înseamnă o viaţă gingaşă şi că toată pacea noastră, la urma urmei, constă în aceea de a nu purta niciun război. Că ea este virtutea unui ostaş mărinimos şi viteaz, care e întotdeauna înarmat, luptă mereu, rabdă toate relele, necazurile şi ispitele ce vin asupra lui fie de la draci, fie de la oameni, fie de la firea lui stricată.
Dar nici să nu crezi că în aceste zile ale postului, când te-ai retras la o parte şi ai citit cu grijă aceste deprinderi duhovniceşti, au murit toţi vrăjmaşii tăi sau au aruncat armele sau au pierdut nădejdea de a te câştiga din nou şi să te biruiască. Să nu crezi aceasta! Pentru că altceva ne porunceşte Duhul Sfânt: „Fiule! Când vrei să te apropii să slujeşti Domnului Dumnezeu, găteşte-ţi sufletul tău spre ispită!” (Sirah 2, 1).
Autorul
