Originalitatea acestui Catehism sau, mai degrabă, a acestei ample cateheze, constă, fără îndoială, în caracterul său profund eclezial. Este o mărturie venită la vremea potrivită, într-un moment în care Taina Bisericii este atât de des ignorată în Occident. Acolo se pune din ce în ce mai mult accentul pe o credinţă conştientă şi personală, pe întâlnirea cu Iisus, care ne descoperă modul de a fi al lui Dumnezeu. Toate acestea sunt motive pentru care Ortodoxia, înclinată uneori către ritua-lism şi izolare, trebuie să înveţe să asculte. La rândul său, însă, ea insistă asupra conţinutului vital, sau, mai exact, ontologic, al acestei întâlniri, asupra vieţii în Hristos, ca participare reală la energiile divine.
Conceput ca un iconostas, sau mai degrabă ca un registru al marilor praznice ale anului liturgic, pe care le putem vedea chiar deasupra „uşilor împărăteşti”, el se află prins pe parcurs într-un ritm esenţialmente evanghelic, dacă este adevărat ceea ce afirmă cei mai mulţi exegeţi, că Evangheliile sunt istorisiri ale morţii şi învierii Domnului, precedate de simple introduceri. Esenţialul textului pe care-l prezentăm aici constă, cu adevărat, în marea sărbătoare a Cincizecimii, care trece de la vărsarea Sângelui la revărsarea Duhului, trecând prin misterul pascal şi marea binecuvântare a lui Hristos înălţat de-a dreapta Tatălui.
Olivier Clément