Cartea de faţă, ca al treilea volum din genericul „Teologia iubirii”, priveşte o aprofundare teologică a iubirii divino-umane, care nu poate fi decât euharistică. Încercăm să abordăm astfel un subiect încă nu pe deplin elucidat, anume acela care ţine să ne descopere această iubire dătătoare de viaţă creştină îndumnezeită şi destin românesc. Enunţat la sfârşitul celui de-al doilea volum din „Teologia iubirii”, subiectul ne solicită o explicaţie la înţelegerea semnificaţiei căsătoriei în „legea românească”, precum şi a admiraţiei pe care ne-o provoacă frumuseţea ei. Aprofundarea la care ne obligă cunoaşterea acesteia ne deschide o perspectivă care îi amplifică măreţia, după cum îi şi elucidează rolul, tot mai important în zilele noastre, şi care nu-i descoperă valoarea decât prin etnicitatea neamului.
Autorul
Ediția a II-a
